Toata lumea vrea sa emigreze, sa-si petreaca vacanta sau concediul oriunde altundeva decat in tara. Suntem atat de suparati incat uitam sa vedem si sa apreciem ce-i in jurul nostru. Si da, avem o lista lunga de motive sa ne cheltuim putinii bani de concediu pe serviciile altora, in conditiile in care “ale noastre” lasa mult prea mult de dorit.

Dar hai sa ne mai dam o sansa…

Timisoara – cunoscuta in toata tara…

… dar putini ne aventuram s-o vizitam din n motive. E departe cica, pentru unii e mai aproape Grecia, ca sa nu mai amintim de marea bulgarilor, transportul e mai scump decat un bilet de avion, sa zicem, undeva mai exotic, dar… multi nici nu dam o sansa orasului din pura… ignoranta. De ce? Pentru ca e un oras de-al nostru?

In linii mari, ce ne ofera Timisoara? O istorie cum putine orase au, parcuri in care am putea uita ca suntem intr-un oras, muzee ce ne-ar ajuta sa ne deschidem ochii catre informatii de calitate, ca sa nu mai spunem ca evenimente culturale putem gasi in orice anotimp, in orice week-end se intampla ceva.

De unde sa incepem? Iata cateva repere:

• Piata Victoriei sau Piata Operei, un simbol al Revolutiei, ne poate tine ocupati cateva ore bune doar admirand cladirile (sfrasitul secolului al XIX-lea, inceputul secolului XX), desi ar fi pacat sa ne limitam la atat. Putem incepe de la Catedrala Metropolitana, Opera, Primaria, Filarmonica si sa incheiem cu Muzeul Banatului.

• Piata Unirii, centrul vechi al orasului, nu trebuie ratat nici macar intr-o vizita scurta in Timisoara. Arhitectura te poarta inapoi in timp iar Palatul Baroc sau Domul Catolic sigur te vor face sa reconsideri alte centre europene vestite. Iar cafenelele sunt cel putin la fel de bune ca cele vieneze

• Piata Libertatii, situata intre Piata Victoriei si Piata Unirii, ofera privirii alte cladiri din vremuri trecute, printre care si vechiul sediu al Primariei.

• Bastionul, recent renovat, este o lectie de istorie pe care ar fi pacat sa o evitam

• Parcurile. Ei bine, Timisoara este renumita pentru parcurile sale, desi sunt destui bucuresteni care nu pot aprecia Cismigiul sau Herastraul.. si sunt in “ograda” lor. Nu trebuie sa ratam Parcul Botanic, considerat cel mai frumos parc din Timisoara (langa Piata Unirii), Parcul Rozelor (lanta Piata Victoriei), Parcul Central si multe alte parcuri mai putin cunoscute dupa nume.

Parcul Rozelor

• Muzeul Satului este un “must see” indiferent de ce muzeu al satului din tara ne este mai aproape. Amplasat langa Padurea Verde, este o lectie de cultura si istorie, un “remind-er” al traditiilor romanesti si, lasand ironia si supararea la o parte, ar trebuie sa ne trezeasca macar un sambure de mandrie.

• Gradina Zoologica, in apropierea muzeului satului, este de mici dimensiuni, intr-adevar, dar pentru copiii sigur o vor indragi, in ciuda faptului ca numarul animalelor este redus.

Unde mancam?

Chiar si numai cateva intr-un parc sigur ne va trezi apetitul. Localuri sunt peste tot si pentru toate buzunarele:

• cu ochii pe buget, ne sunt recomandate localurile din Complexul Studentesc, lucru deloc de mirare. Aici gasim “Napoleon” si ni se recomanda pizza iar la “Ready`s” se spune ca portiile sunt chiar generoase. Restaurantul “Timisoareana”, langa fabrica de bere, este vestit pentru friptura la gratar si berea casei. Nici nu ar trebui sa ne mire…

• pentru cei mai relaxati, ni se recomanda complexul “DAF Junior”, in partea de est a orasului. Excesul de calorii il putem consuma jucand bowling sau tenis. Mai departe, “Paste e Basta”, langa Piata Unirii, e considerat localul unde trebuie sa incercam bucataria italieneasca, dar sa ne asteptam la o nota de plata pe masura, iar la “Sabres”, langa stadionul “Dan Paltinisanu”, gasim cele mai bune preparate din peste din Timisoara.

• Iar cand banii nu conteaza, putem incerca “Aquarium” din City Business Centre, “Casa cu Flori” langa Piata Libertatii, sau “River Deck”, restaurant ziua si club noaptea.

In materie de cluburi, viata de noapte din Timisoara nu dezminte un centru universitar. Unde sunt studenti, sunt si cluburi din belsug, si pe toate buzunarele.

Unde ne cazam? Aici avem de discutat, caci sigur multi dintre noi am spus macar o data ironicul “dincolo era mai ieftin” si mai bun, comparand conditiile de cazare/pretul practicat in afara tarii. Sunt recomandate locatiile de la 3 stele in sus in materie de confort si conditii, precum “Vila Americana”, “Hotel Valentina”, “Hotel Arizona” sau “Casa Leone”. Dar putem face un chilipir din cazare daca nu ne intereseasa asa de tare confortul, la Directia Taberelor

Link-uri utile:

http://wikitravel.org/en/Timisoara

http://www.yvettedefrance.com/Photos-du-monde/Roumanie/Timasoara/Timasora.htm

http://www.romaniatourism.com/timisoara.html

]]> http://www.tentante.ro/azi-in-timisoara/883/feed 0 http://www.tentante.ro/delta-dunarii-desti/837 http://www.tentante.ro/delta-dunarii-desti/837#comments Tue, 15 Mar 2011 17:02:21 +0000 iulia http://www.tentante.ro/?p=837

Delta Dunarii, o minune naturala, ar trebui sa fie printre primele obiective “de vizitat” bifate de fiecare dintre noi.

Indiferent de anotimp, Delta nu va inceta sa ne uimeasca prin peisajele sale, prin sunetele naturii si ritmul de viata foarte putin schimbat in timp.

Caleidoscop al unor peisaje mereu inedited, paradisul pasarilor si trestiilor, al puzderiilor de pesti – Delta Dunarii este o regiune de mare frumusete turistica si de un real interes stiintific. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii se afla pe locul 5 intre zonele umede ale Terrei si pe locul 2 in Europa, dar ca importanta ecologica este a 3-a din lume.

Iata pe scurt cateva date generale despre Delta Dunarii :

Din punct de vedere geografic putem spune ca Delta incepe sa se formeze in dreptul localitatii Patlageanca, locul de bifurcature a Bratului Chilia, la nord, si a Bratului Tulcea la sud, brat care mai apoi la Ceatul Sfantu Gheorghe se desparte in Bratul Sulina si Bratul Sf.Gheorghe

Bratul Chilia, cel mai septentrional, formeaza granita cu Ucraina, transporta 60% din apele si aluviunile Dunarii, avand un curs sinuos pe o lungime de 104 Km. De-a lungul sau se insiruie asezarile: Palazu, Pardina, Chilia Veche, Periprava.

Bratul Sulina, situate in mijlocul Deltei, are un curs rectiliniu, canalizat dragat permanent si intretinut pentru navigatia vaselor maritime (pescaj minim 7m). Are o lungime de 71 Km si transporta 18% din volumul de apa al Dunarii. De-a lungul sau se insira localitatile: Ilganii de Sus, Maliuc, Gorgova, Crisan, Vulturu, Partisani, Sulina.

Bratul Sf. Gheorghe, cel mai meridional, orientat spre sud-est, are un curs sinuos desfasurat pe 112 Km si transporta 22% din debit. La varsare formeaza insulele Sacalin, considerate un inceput de delta secundara. De-a lungul sau se insira asezarile: Nufaru, Mahmudia, Uzlina, Sf. Gheorghe.

Delta este strabatuta de o multime de canale, garle, rezultate prin regularizarea cursurilor, mlastini si mai ales lacuri: Merhei, Gorgova, Rosu, Lumina, etc.

Populatia si asezarile

Populatia Deltei are un mod de viata neschimbat de secole. Activitatea umana relativ discreta a permis supravietuirea uimitoarelor ecosisteme din Delta. Intinderea mare a apei explica numarul mic al locuitorilor (in jur de 22000 de locuitori), cu toate ca sporul natural este mult peste media tarii (7-8‰). Populatia Deltei este grupata in 15 localitati rurale si doua orase: Tulcea si Sulina.
Tulcea: poarta de intrare in Delta, oras cu putin sub 100 000 de locuitori, construit pe locul asezarii geto-dace Aegyssus, datat acum 2 600 de ani, mentionat cu actualul nume in1595 pe harta lui Paolo Giorgici. Este un oras cu functie navala, industriala si turistica.

Sulina: cel mai estic oras al tarii, situate la gura bratului Sulina, orasul romanesc cu cea mai mica altitudine (3.5m), port de intrare a vaselor maritime pe Dunare.

Economia

Pescuitul reprezinta o constanta a activitatii umane din regiune, iar cultivarea stufului si papurei constituie o alta ramura a activitatii umane. Pe unele grinduri se practica cultura plantelor, pe altele exista izlazuri pentru cresterea animalelor.

Navigatia pe brate si trasportul pe canale este o alta preocupare a localnicilor.
Pentru caracteristicile sale morfohidrografice specifice, cat si pentru diversitatea si originalitatea florei si a faunei, in perimetrul Deltei au fost constituite 16 rezervatii naturale strict protejate ce insumeaza 9% din teritoriu:
- Rosca – Buhaiana – Hrecisca – rezervatie faunistica de 15.400ha in jurul lacului Matrita intre grindurile Letea si Chilia. Aici se cuibareste cea mai mare colonie de pelicani din Europa, colonie de egrete, lopatari si starci galbeni;

- Perisor – Zatoane – rezervatie faunistica de 14.200ha, in estul lacului Dranov la sud de Sf. Gheorghe. Aici cuibaresc cele mai multe lebede, pelicanul cret, etc.

- Periteasca – Leahova – rezervatie faunistica de 3.900ha situate in complexul lagunar Razim – Sinoe, pe grinduri nisipoase, cea mai populata regiune cu pasari de coasta;

- Padurea Caraorman – rezervatie forestiera pe grindul Caraorman – asemanatoare cu Letea;

- alte rezervatii: Popina – rezervatie faunistica, Uzlina – rezervatie faunistica, Grindul Lupilor – rezervatie faunistica, etc.

Potentialul turistic al Deltei este, din pacate, foarte putin valorificat. Asta nu trebuie sa ne impiedice sa vizitam acets monument al naturii.

Vegetatia

Delta Dunarii este un adevarat atlas botanic la indemana noastra si ar trebui sa-l folosim cu incredere in educatia celor mici, dar si pentru placerea explorarii naturii de catre cei plecati de pe bancile scolii.

In Delta Dunării predomină vegetatia de mlastină stuficolă, care ocupă cca. 78% din suprafata totală. Principalele specii stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia pitică si numeroase alte specii. Vegetatia de sărături ocupă 6% din total, dezvoltându-se pe soluri saliniazte si solonceacuri marine.

Specificul este dat de prezenta speciilor: Salicornia patula, Juncus marinus, Juncus littoralis, Plantago cornuti. Zăvoaiele sunt păduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvoltă pe 6% din totalul suprafetei. Sunt specifice deltei fluviale, unde dau nota caracteristică peisajului.

Intâlnim patru tipuri de zăvoaie : zăvoaiele care cresc pe grindurile fluviatile joase, sunt inundate cea mai mare parte a anului si sunt formate mai ales din Salix alba si Salix fragilis; pe grindurile mai înalte cresc zăvoaile formate din Salix alba, Populus alba, Populus canescens; pe grindurile fluviatile cele mai înalte cresc zăvoaie foarte rar inundate formate din plop (Populas canescens si P.alba), la care se adaugă speciile plantate : plopul negru hibrid, artarul american si frasinul de Pensilvania ; un tip de zăvoi mai rar este arinisul (predomină Alnus glutinosa) care apare pe grindurile fluviatile din delta marină. Vegetatia pajistilor de stepă nisipoasă este extinsă pe 3% din totalul deltei, dezvoltându-se mai ales pe câmpurile marine Letea, Caraorman si Sărăturile. Sunt specifice speciile Festuca bekeri, Secale sylvestris, Carex colchica, Ephedra distachya.

Vegetatia pajistilor mesofile de grind se dezvoltă pe cca. 3% din totalul suprafetei deltei, în special pe pe grindurile fluviale supuse inundării periodice. Predomină Glyceria maxima, Elytrigia repens. Vegetatia acvatică din ghioluri, bălti si japse ocupă 2% din totalul deltei. Pentru vegetatia submersă sunt specifice speciile Ceratophyllum submersum, Myriopyllum verticillatum, Potamogeton sp., Helodea canadensis.Vegetatia plutitoare este mai variată. Predomină Lemna minor, Salvinia natans, Spirodela polyrrhiza, Nymphoides peltata, Nymphaea alba, Nuphar luteum, Trapa natans. Vegetatia emersă este dominată de stuf (Phragmites australis), papură (Typha latifolia si T. angustifolia), pipirig (Schoenolectus lacustris). Vegetatia tufisurilor dezvoltate pe nisipurile câmpurilor marine sau pe cele de pe tărmurile marine active se extind numai pe 1% din totalul suprafetei deltei si sunt dominate de Tamarix ramosissima, Elaeagnus angustifolia, Hippophae rhamnoides. Pădurile de câmpurile marine Letea si Caraorman sunt sleauri de silvostepă, numite local hasmace, cu stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora), stejar pedunculat (Q. robur), frasin (Fraxinus angustifolia), plop tremurător (Populus tremula), ulm (Ulmus foliacea), si cu plantele agătătoare Periploca graeca, Vitis silvestris, Hedra helix. Reprezintă nmai 0,8% din totalul suprafetei Deltei Dunării.

Plaurul
Formatiune specifică stufăriilor masive, plaurul este un strat gros de 1-1,6m format dintr-o împletitură de rizomi de stuf si de rădcini ale altor plante acvatice în amestec cu resturi organice si sol. Initial fixat, plaurul se desprinde de fundul ghiolurilor si băltilor transformându-se în insule plutitoare cu diferite mărimi care, împinse de vânt, se deplasează pe suprafata apei.

Vegetatia plaurului diferă de restul stufăriilor. Stuful (Phragmites australis) se dezvoltă aici în cele mai bune conditii, fiind mai înalt si mai gros. Alături de stuf întâlnim rogozul, menta, feriga de apă (Nephrodium thelypteris), cucuta de apă, troscotul, salcia pitică, precum si plantele agătătoare Calystegia sepium si Solanum dulcamara. Pe plaur se formează coloniile de pelicani comun si cret. Tot pe plaur trăiesc porcul mistret, câinele enot, bizamul, lutra, nurca, vulpea.

Fauna

Delta Dunării este un adevărat paradis faunistic. Aici vietuieste 98% din fauna acvatică europeană, întreaga faună de odonate, de lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode de Europa si tot aici îsi găsesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis silvestris. Vertebratele care, prin prezenta lor, dau nota specifică faunei deltei. Amfibienii sunt reprezentati prin 2 specii de caudate si 6 specii de anure, iar reptilele prin 8 specii, majoritatea serpi (4 specii).

Pestii sunt prezenti prin 65 specii, cei mai multi de apă dulce (60%), restul migrând primăvara din Marea Neagră. Intre acestia din urmă, sturionii si scrumbiile, cu rol important, atât stiintific, cât si economic.

Păsările sunt cele care au creat faima deltei, cunoscută, încă de la începutul secolului ca un paradis avian. Renumele se datorează celor 327 specii pe care le putem întâlni în deltă si care reprezintă 81% din avifauna României. Dintre acestea cuibăresc 218 specii, restul de 109 specii trecând prin deltă si rămânând diferite perioade de timp toamna, iarna si primăvara.

Păsările acvatice sunt cele mai numeroase : cuibărersc 81 specii si trec prin deltă 60 specii, în total 141 specii, ceea ce reprezintă 82% din avifauna acvatică europeană.

Avifauna acvatică din Delta Dunării este alcătuită dintr-un nucleu de specii vechi, bine adaptate la mediul acvatic, la care se adăugă, speciile accesorii si speciile cosmopolite. Nucleul avifaunei este format din 75 specii a căror viată este legată de prezenta apei. Acestea se grupează în 5 tipuri ecologice principale : specii strâns legate de apă, strict stenotope (cufundari, corcodei, furtunari, pelicani, cormorani, unele anatide), specii de stufării (toate speciile de paseriforme acvatice), specii de tărmuri (stârci, lopătari, tigănusi, unele anatide), specii de pajisti hidrofile cu vegetatie bogată continuate cu stufării (ralide), specii de tărmuri marine (unele laride).

Multe specii, mai ales dintre rate, gâste, pescărusi, apar frecvent în diferiti biotopi. Speciile accesorii sunt cele care se integrează secundar în avifauna acvatică, devenind din ce în ce mai numeroase pe măsura transformării ecosistemelor acvatice.

Zăvoaiele sunt populate de silvii, muscari, filomele, pitigoi, cinteze, la care se adaugă, în timpul cuibăritului, rate, cormorani si stârci. In pădurile de pe câmpurile marine Letea si Caraorman cuibăresc 64 specii tipice avifaunei pădurilor nemorale (silvii, mierle, ciocănitori, măcăleandru, pitigoi, graur, precum si codalbul (Haliaetus albicilla), gaia brună, acvila pitică, vulturul pescar etc. Fazanul (Phasianus colchicus) a fost introdus prin colonizare populatia dezvoltându-se rapid.

In pajistile de stepă nisipoasă sunt specifice potârnichea, prepelita, cicârliile, pasărea ogorului (Burchinus oedicnemus). In satele deltei, pe lângă gospodării, sunt frecvente gugustiucul, vrabia de casă, rândunica, barza, lăstunul.

O serie de specii acvatice se asociază în timpul cuibăritului formând colonii care sunt aglomerări de cuiburi pe spatii, în general mici. Cauzele asocierii sunt legate de penuria suprafetelor de constructie a cuiburilor, precum si de avantajele oferite de prezenta unui număr mare de păsări în apărarea cuiburilor cu ouă sau pui. Coloniile de cuibărit au reprezentat dintodeauna atractia deltei. Miile de cuiburi construite pe crengile zăvoaielor de salcie sau în stufării, zgomotul infernal, atmosfera specifică altor ere geologice, zborul săgetător al miilor de păsări care îsi hrănesc puii, transformă coloniile de păsări într-un rai nu numai al ornitologilor, dar si al oricărui iubitoar al naturii.

In Delta Dunării sunt mai multe tipuri de colonii : de stârci, lopătari, tigănusi si cormorani, de pelicani si cormorani, de pescărusi, de avoazete si ciocântorsi, de chirighite, de chire. Colonia de pelicani din zona cu regim de protectie integrală Rosca-Buhaiova este cea mai mare din Europa si este un exemplu de colonie mixtă. Aici se asociază mai multe mii de perechi de pelican comun, cu zeci, pănă la sute de perechi de pelican cret si cormoran mare, într-un peisaj care de aminteste de Jurasic Park.

Accesul în apropierea coloniilor este permis numai specialistilor, care au autorizatii speciale obtinute de la ARBDD din Tulcea.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Delta_Dun%C4%83rii