Desi vita de vie este cultivata de mii de ani, extractia uleiului din seminte este de data recenta, datorita dificultatilor tehnologice de obtinere a lui. Initial, el a fost fabricat doar in Franta si in Italia si a fost utilizat strict in alimentatie. Apoi a fost utilizat extern, in cosmetica, pentru ca este usor resorbit de piele, pe care o inmoaie si o intinde. Abia la urma a fost luat in vizor de catre industria farmaceutica.
Uleiul de samburi de struguri contine cantitati insemnate de vitamina E si vitamina F, precum si unele minerale : zinc, cupru, seleniu. Dar, mai presus de toate, contine asa-numitele procianidine (prescurtat Opc), care sunt un agent anti-imbatranire de 50 de ori mai puternic decat vitamina E si de 20 de ori mai puternic decat vitamina C. Mai contine substante care ajuta la mentinerea sanatatii vaselor de sange si a inimii, care catalizeaza actiunea unor vitamine in corp, care ajuta la tinerea sub control a reactiilor alergice. Cu alte cuvinte, un nou medicament natural s-a nascut de curand. Sa vedem, in cele ce urmeaza, cum trebuie folosit.

Cateva precizari

Cand vorbim despre efecte terapeutice ne raportam la uleiul de struguri obtinut prin presare la rece. Mai exista un ulei rafinat de samburi de struguri, care se obtine la temperaturi mari, cand sunt distruse, practic, toate substantele active din punct de vedere terapeutic si care, evident, nu este recomandat in vindecare. Uleiul presat la rece din samburi de struguri il gasim in prezent in marile supermarketuri, in raioanele cu uleiuri de import.
Intern, acest ulei se administreaza in primul rand prin alimentatie, fiind un excelent adaos in salate, in sosuri, in diferitele feluri de mancare, ce nu presupun prepararea la foc. Este absolut necesar sa evitam prajirea sau fierberea acestui ulei, pentru ca incalzirea la peste 50 de grade Celsius duce la alterarea proprietatilor terapeutice. Doza zilnica de ulei este de 25-45 de grame, adica 2-4 linguri pe zi, care se pot consuma ca atare, sau in hrana.
Extern este folosit ca solutie de masaj pentru piele, pe care o hraneste, previne uscarea sa, ajuta la mentinerea tineretii si a elasticitatii naturale.
Uleiul de struguri – o pavaza impotriva bolii

Bolile vasculare - Folosirea constanta a uleiului de samburi de struguri in salate, care vor fi consumate zilnic, este suficienta pentru evitarea unor boli vasculare, cum ar fi arterioscleroza, fragilitatea vasculara sau arterita. Aceasta pentru ca uleiul de struguri contine substante (asa-numitele grasimi nesaturate) care ajuta la mentinerea tineretii si elasticitatii vasculare, precum si substante care impiedica procesele degenerative ale vaselor de sange.

Bolile de inima - Se consuma zilnic doua linguri din acest ulei, care este recomandat in mod special persoanelor care au avut sau au o dieta cu multa carne si preparate din carne, cu prajeli sau alte grasimi “rele”, cum ar fi cele din margarina sau din uleiurile rafinate. Acest ulei previne ischemia cardiaca, precum si tulburari circulatorii cum ar fi hipertensiunea si tensiunea arteriala oscilanta.

Tumorile benigne - Studii de data recenta arata ca anumite substante continute in samburii de struguri impiedica dezvoltarea unor formatiuni tumorale benigne, cum ar fi chisturile ovariene, fibroamele uterine, adenoamele si adenofibroamele mamare. Femeile cu asemenea predispozitii ar fi bine sa faca de 4-6 ori pe an cure de cate 28 de zile in care sa consume ulei de samburi de struguri, cate 20-30 de ml zilnic.

Infectiile diverse - Substantele active din acest ulei actioneaza ca stimulent imunitar pe mai multe cai : catalizeaza actiunea vitaminei C in organism, favorizeaza producerea de celule imunocompetente si le activeaza pe cele existente. Mai ales in perioadele reci ale anului, cand sistemul natural de aparare al organismului este cel mai incercat, se recomanda consumarea uleiului de samburi de struguri, minimum 30 de grame zilnic.

Alzheimer - La persoanele din zon ele in care se consuma deja acest ulei de cateva decenii (Franta si Italia) s-a observat, pe langa reducerea ratei bolilor cardiovasculare, o mult mai buna functionare a sistemului nervos. Se pare ca substantele antioxidante din samburii de struguri sunt foarte eficiente in oprirea proceselor degenerative ce afecteaza creierul la persoanele in varsta. Studiile pentru izolarea unei substante active care sa previna aceasta cumplita boala sunt in plina desfasurare, insa pana atunci, un lucru este sigur : consumul de ulei de seminte de struguri este printre cele mai bune antidoturi impotriva Alzheimerului.

Afectiuni dermatologice - Se recomanda atat consumul intern, cat si masajul pe piele cu acest ulei. Bogat in vitamina E, este un elixir pentru mentinerea tineretii pielii, dar si pentru prevenirea unor afectiuni dermatologice (cheratoze, psoriazis, depigmentari etc.). Masajul facut dupa baie cu ulei de samburi de struguri impiedica pierderea apei (mentinand hidratarea pielii), da stralucire si finete epidermei, intarziindu-i imbatranirea.

Colesterol - In 1993 a fost prezentat la conferinta anuala a “Colegiului stiintific de Cardiologie din Statele Unite” un studiu pe 56 de pacienti, barbati si femei, care aveau valori ridicate ale colesterolului. Consumand zilnic cate 43 de grame de ulei de seminte de struguri, acestia si-au redus cu 15,6 % nivelul colesterolului din sange in doar 3 (!) saptamani. In prezent, uleiul de samburi de struguri este considerat cel mai bun medicament-aliment pentru scaderea si mentinerea la cote normale a nivelului colesterolului.

Varice si hemoroizi - Consumul zilnic al acestui ulei previne aparitia dilatatiilor venoase anormale si, mai mult, poate micsora venele varicoase. Se consuma in salate de cruditati, cate 3-4 linguri pe zi, tratamentul fiind pe termen lung (minimum un an). Este recomandat si pentru tratarea umflarii picioarelor si a senzatiei de greutate in picioare.

Arterioscleroza - Uleiul de samburi de struguri ofera peretilor arterelor o protectie exceptionala la depunerile de colesterol. Este mentionata folosirea cu succes si in arterita obliteranta, unde administrarea sa a ameliorat usor fluxul sanguin si, in timp, a redus crampele specifice (mai ales cele nocturne). Pentru obtinerea acestor efecte, se fac cure de lunga durata (macar 1 an), cu acest ulei presat la rece, din care se administreaza minimum 20 de grame zilnic.

Fragilitatea capilara si fragilitatea vasculara in general - Substantele din semintele de struguri au o actiune antioxidanta puternica, asigurand o protectie a celulelor din compozitia peretilor vaselor de sange la actiunea radicalilor liberi si mentinand sau restabilind in buna masura elasticitatea vaselor sanguine. O cura de sase luni, in care se consuma zilnic 3-4 linguri din acest ulei, duce la reducerea semnificativa a suprafetelor cu echimoze produse de fragilitatea capilara si previne accidentele vasculare (eventual recidiva acestora).

Deficiente imunitare - Semintele de struguri contin substante cum ar fi zincul, cuprul, seleniul, vitamina E si procianidinele, care sunt cei mai puternici inamici ai radicalilor liberi, contribuind astfel la cresterea imunitatii organismului. O cura cu 25 de grame de ulei de struguri pe zi, mentinuta minimum o luna, ajuta la marirea rezistentei organismului la factorii infectiosi.

Artrita (reumatismul) - Cei care sufera deja de artrita pot constata, consumand acest ulei, o reducere in timp a durerilor datorate inflamatiilor. Aceasta, pentru ca semintele de struguri contin substante care mentin sanatatea tesuturilor din compozitia articulatiilor, precum si antiinflamatoare naturale. Se consuma salate cu ulei de samburi de struguri (minimum 3 linguri zilnic), in cure de 2-3 luni.

Alergie - Este utilizat si in tratarea alergiilor, deoarece blocheaza enzimele care produc histaminele (substante naturale din corpul uman care determina aparitia reactiilor alergice). Se fac cure de cate 2-3 luni, in care se consuma cate 30 ml din acest ulei, zilnic. In caz de criza alergica, administrarea uleiului eficientizeaza, intre altele, actiunea vitaminei C, care este folosita in toate tratamentele anti-alergice.

Imbatranirea - Uleiul de seminte de struguri nu poate, bineinteles, opri complet procesul de imbatranire al tesuturilor, dar poate prelungi mult tineretea biologica. La femei, ajuta la mentinerea echilibrului hormonal, previne aparitia menopauzei premature, precum si a unor fenomene cum ar fi uscarea pielii, aparitia pilozitatilor in exces, estomparea caracterelor secundare feminine. La barbati, previne impotenta vasculara. La ambele sexe, previne si combate Alzheimerul, reumatismul degenerativ, problemele cardiace. Se consuma, zilnic, minimum 30 de grame, in salate de cruditati (care ii potenteaza efectul).

Vedere obosita - Mai multe studii arata ca acest ulei imbunatateste vederea, facand ca vasele de sange din ochi sa functioneze mai eficient. Se recomanda mai ales persoanelor la care tulburarile de vedere apar odata cu varsta sau pe fondul unor probleme circulatorii. Se recomanda in paralel si curele cu struguri negri, consumati ca atare, pigmentii din coaja acestora ajutand si ei la ameliorarea vederii, inclusiv a celei nocturne.

Tratamente externe cu ulei de samburi de struguri :

-Piele uscata si sensibila la frig - La zece minute dupa baie, se maseaza intreg corpul, mai ales membrele, cu ulei de samburi de struguri. Tratamentul se face sase saptamani la rand, mai ales in perioadele friguroase.

-Piele cu tendinta de imbatranire - Uleiul de struguri penetreaza rapid epiderma, nelasand senzatia de piele grasa si protejand in schimb pielea de vant si de soare. Datorita continutului sau ridicat de acid linoleic, care este repede incorporat in piele, reduce pierderea de apa din epiderma si restabileste elasticitatea pielii. Se foloseste, de asemenea, dupa baie, pentru masaj.

Ten uscat - O data la trei zile, se maseaza obrajii, pometii, fruntea si gatul, cu ulei de samburi de struguri. Are efecte de protectie, mentine hidratarea si impiedica formarea ridurilor.

Contraindicatii :
-Intern, nu se cunosc contraindicatii la administrarea acestui ulei, cu conditia sa nu fie preparat termic si sa nu fie depasita perioada de valabilitate inscrisa pe ambalaj.
-Extern, va fi evitata folosirea sa pe portiunile cu piele grasa, seboreica, putand in aceste cazuri sa produca reactii cutanate locale.

Trei-patru porţii de ciuperci pe săptămână, sursa perfectă de proteine. Putem reduce consumul de carne, nu vom mai fi la fel de obositi şi putem spunem adio durerilor de stomac.

“Mănăstirea într-un picior” nu este doar subiect de ghicitoare, ci şi un tratament naturist.

Tot mai multe studii arată că ciupercile ar putea intra în categoria super-alimentelor, alături de broccoli şi afine. Iată care sunt principalele beneficii aduse organismului.

Sursă de fibre, vitamine şi minerale

Ciupercile sunt într-adevăr un aliment-minune. Asta pentru că nu conţin grăsimi, zahăr ori sare şi sunt o sursă valoroasă de fibre şi vitamine din grupul B. Ciupercile conţin şi minerale esenţiale, dintre care potasiu, cupru, fier şi fosfor. Dar cel mai semnificativ este seleniul, care nu se găseşte în prea multe fructe sau legume.

Scad apetitul

Cu mai mult de 90% apă, ciupercile te fac să te simţi sătul fără să creşti conţinutul caloric.

Ajută în diete

Ciupercile au foarte puţine calorii. O cană de ciuperci asigură organismului 50 de calorii din care acesta îşi poate extrage energia necesară. Această calitate le transformă într-un aliment de bază în curele de slăbire.

Bogate în proteine

Dintre toate legumele, ciupercile sunt considerate cel mai bun substitut pentru carne. Mai mult, spre deosebire de carne, ciupercile sunt mult mai uşor de digerat, procesul de digestie necesitând un consum mai mic de energie din partea organismului.

Leac împotriva cancerului de sân

Cancerul de sân poate fi prevenit prin consumul zilnic de ciuperci, spun cercetătorii. Astfel, femeile care introduc în alimentaţia zilnică ciupercile prezintă un risc mai redus de a se îmbolnăvi de cancer mamar. Specialiştii susţin că şansele de a dezvolta tumori mamare sunt cu atât mai mici, cu cât consumul de ciuperci este asociat cu cel de ceai verde.

Înlătură oboseala şi anxietatea

Anxietatea, oboseala şi stresul se pot trata şi preveni cu ajutorul ciupercilor, datorită conţinutului mare de zinc şi vitamine din grupul B. Consumul a trei ciuperci zilnic reduce considerabil senzaţia de epuizare fizică şi intelectuală, dar şi sentimentul neplăcut de iritare şi anxietate.

Ciupercile de cultură, bogate în antioxidanţi !

Ciupercile Champignon conţin mai mulţi antioxidanţi decât germenii de grâu şi de ficatul de pui. În consecinţă, au capacitatea de a întări sistemul imunitar.

Extractele din ciuperci Pleurotus (burete sau păstrăv de fag) au fost încorporate în tincturi, ceaiuri sau pilule şi au multe efecte benefice: antibacterian, antiviral, reduc tensiunea, protector cardio-vascular şi tonic pentru sistemul nervos.

Piele si par

1. Pepenele – Are foarte puţine calorii şi e un fruct excelent pentru menţinerea fermităţii pielii.
2. Iaurtul degresat – Are o concentraţie ridicată de vitamina A, iar bacteriile sale îmbunătăţesc aspectul pielii.
3. Grâul – Are calciu, acizi graşi, dioxid de siliciu – provizii de sănătate pentru piele, păr şi unghii.
4. Orzul – Conţine substanţe bioactive, înfrumuseţează şi revitalizează.
5. Cimbrul – Curăţă organismul şi redă strălucirea pielii.
6. Hreanul – Regenerează părul, pielea şi unghiile, mulţumită substanţelor active conţinute.
7. Muştarul – Reglează fluxul sangvin la nivelul pielii.

Rinichi

8. Sfecla roşie – Stimulează arderile celulare.
9. Vişinele – Conţin potasiu, substanţă pe care rinichii “se luptă” să o elimine din sânge, când e în exces.
10. Castravetele – Are multă apă şi stimulează activitatea rinichilor.
11. Ţelina – Protejează rinichii de viruşi.
12. Varza roşie – Aminoacizii şi proteinele sale acţionează ca un filtru pentru rinichi.
13. Gulia – Vitamina C protejează celulele renale, iar fierul şi fosforul energizează.
14. Ridichea neagră – Are proprietăţi de antibiotice naturale.
15. Varza murată – Detoxifică întregul organism.
16. Hrişca – În medicina complementară, e folosită ca produs dietetic în cazul bolilor de rinichi şi în diabet. E eficientă dacă suferiţi de hipertensiune arterială.
17. Pătrunjelul – Deţine combinaţia ideală de minerale pentru a curăţa rinichii.

Oase

18. Migdalele – Conţin magneziu, care ajută oasele să rămână sănătoase.
19. Spanacul – Aduce în organism necesarul de calciu pentru rezistenţa oaselor şi funcţionarea muşchilor.
20. Meiul – Deosebit de bun pentru copii, cărora le întăreşte dinţii, oasele şi le stimulează creşterea.
21. Secara – Benefică pentru dinţi, oase şi muşchi. E o sursă ideală de oligţlemente, cum ar fi B-vitamine, potasiu, magneziu, mangan, fier şi zinc.
22. Brânza – Este o sursă de calciu, contribuind la întărirea oaselor.

Intestine/stomac

23. Tinctura de fenicul – Protejează mucoasele intestinale.
24. Păstârnacul – Stimulează digestia.
25. Mango – Are vitamina A şi antioxidanţi ce apără mucoasa intestinală.
26. Arpacaşul – Aduce în organism necesarul de fibre, magneziu şi fosfor pentru o digestie sănătoasă.
27. Mărarul – Ameliorează indigestia.
28. Soia – Are proprietăţi anticancerigene.
29. Nucile – Conţin o formă purificată de Omega 3, care ajută la reducerea riscului de cancer al intestinelor.

Ficat

30. Anghinarea – Are proteine regenerative, iar acidul folic şi antioxidanţii săi previn bolile hepatice

31. Sucul de ridiche – Stimulează secreţia bilei.
32. Conopida – Contribuie la protejarea şi îmbunătăţirea activităţii ficatului.
33. Drojdia de bere – E o importantă sursă de vitamina B, detoxifică ficatul.
34. Năsturelul (Nasturtium Officinale) – E folosit la producerea muştarului şi a uleiurilor bune pentru metabolismul bilei şi al ficatului.
35. Păpădia – Reduce colesterolul şi ajută la buna funcţionare a ficatului.
36. Laptele – Apără ficatul de diferite afecţiuni frecvente.
37. Menta – Uleiurile sale esenţiale stimulează secreţia biliară şi ajută la calmarea crampelor.
38. Carnea de iepure – Degresează ficatul.
39. Carnea de vită şi de mânzat – Conţine vitamina B, fier şi proteine de bună calitate.

Creier

40. Lintea – Conţine proteine, glucide şi lecitina de care au nevoie celulele creierului.
41. Quinoa – Bogat în fier, întăreşte memoria şi încetineşte procesul de îmbătrânire.
42. Carnea de pasăre de curte – Are grăsimi şi uleiuri care oferă energie celulelor nervoase.
43. Fasolea – Creşte puterea de concentrare.
44. Oul – E o sursă grozavă de proteine, iar gălbenuşul conţine colină, care ajută la dezvoltarea memoriei.
45. Avocado – E un fruct care combate stresul, nervozitatea şi insomnia.
46. Bananele – Conţin substanţe benefice pentru creier. Glucoza, vitaminele şi mineralele fructelor îl energizează.
47. Caisele – Un amestec ideal de minerale ce stimulează neuronii.
48. Stafidele – Au mult zahăr (75%), resursă energetică pentru creier.
49. Perele – Ajută circulaţia sangvină, iar zahărul şi substanţele asemănătoare hormonilor intensifică puterea “de lucru” a creierului.
50. Mazărea – E bogată în proteine bune pentru memorie şi concentrare.
51. Salata verde – Substanţele opiacee calmează sistemul nervos.

Ochi

52. Castanul sălbatic – Substanţele sale active calmează iritaţiile şi senzaţia de usturime.
53. Arnica – Uleiurile esenţiale calmează inflamaţiile oculare.
54. Mesteacănul alb – Vitamina C, potasiul şi calciul conţinute întăresc imunitatea ochilor.
55. Limba de miel – Are o mulţime de taninuri şi saponine ce reduc inflamarea vaselor conjunctivale.
56. Rostopasca – Este eficientă împotriva viruşilor, în special pentru ochii uscaţi.
57. Gutuia – Cu pectină şi calciu, e bună pentru alergii şi febra fânului.
58. Iarba de silur (Euphrasia Officinalis) – Calmează ochii în cazul persoanele tensionate, care stau mult în faţa calculatorului.
59. Grăsimea de găină – Împreună cu iarba de silur, face minuni dacă e aplicată ca unguent pe ochi.
60. Strugurii – Aceste fructe ajută cu precădere ochiul în timpul vederii nocturne.

61. Pătlagina – Taninurile sale tratează infecţiile oculare.
62. Căpşunele – Ajută ochiul în timpul vederii nocturne.
63. Centaurium minus – Tinctura acestei plante vindecă afecţiunile oculare.
64. Ananasul – Conţine numeroase enzime ce relaxează ochii celor care stau mult la calculator.
65. Rozmarin – Purifică ochii şi protejează vasele de sânge oculare.

Inimă

66. Varza – Are mult potasiu şi fier, necesare inimii şi circulaţiei sangvine.
67. Broccoli – Previne ateroscleroza şi atacurile de cord, prin conţinutul de calciu, fier şi caroten.
68. Ridichea – Apără împotriva atacurilor de inimă.
69. Portocalele – Conţin vitamina C, care scade valoarea colesterolului din sânge, În plus, are şi puţine calorii.
70. Morcovul – Acidul folic şi bioflavonoidele rădăcinoasei protejează inima.
71. Peştele – Acizii graşi Omega 3 apără sistemul vascular de inflamaţii şi de calcifieri.
72. Ceapa – Scade presiunea sângelui, îmbunătăţeşte activitatea inimii şi circulaţia.
73. Usturoiul – Alicina conţinută previne accidentele vasculare cerebrale.
74. Usturoiul sălbatic – Substanţele sale curăţă sângele de toxine.
75. Sparanghelul – Asparagina curăţă cordul şi vasele mari de sânge.
76. Cicoarea – Scade tensiunea arterială şi colesterolul, curăţă sângele cu ajutorul unor minerale specifice.
77. Uleiul de măsline – Energizează cordul şi reduce colesterolul.
78. Somonul – Acest peşte e o sursă bună de acizi graşi Omega 3, care reuşesc să scadă din nivelul trigliceridelor din sânge.
79. Dovleacul – Are efect benefic în cazul hipertensiunii arteriale şi în bolile de inimă..
80. Cartofii – Protejează contra accidentelor cerebro- vasculare, oferind o cantitate mare de vitamina C pentru sistemul vascular.
81. Paprika – Protejează inima şi vasele de sânge.
82. Roşiile – Diuretice eficiente, normalizează tensiunea arterială.
83. Măslinele – Reduc colesterolul nociv şi tensiunea arterială.
84. Merele – Conţin 300 de substanţe esenţiale pentru protecţia întregului sistem vascular.
85. Fasolea neagră – O cană din acest aliment furnizează între 120 şi 320 miligrame de magneziu, mineral ce previne apariţia tulburărilor de ritm cardiac.
86. Coacăzele – Cu cea mai mare concentraţie de minerale şi de vitamine C, B, D şi E, sunt bune pentru circulaţia sângelui.
87. Zmeura – Acţionează ca o aspirină naturală, întărind sistemul imunitar.
88. Murele – Sunt considerate de specialiştii germani fructe cardioactive, ajutând la funcţionarea optimă a cordului.
89. Socul. – Îmbunătăţeşte circulaţia sângelui.
90. Piersicile – Au multe vitamine şi oligţlemente care protejează inima.
91. Cireşele – Împrospătează resursele de potasiu, calciu, magneziu, fier, fosfor şi siliciu.
92. Rubarba – Fortifică inima şi scade tensiunea arterială.
93. Grepfrutul – Are o enzimă specială, care previne obstrucţiile vasculare şi tromboza.
94. Ciuperca Shitake – Reduce colesterolul.
95. Prunele – Previn tromboza.
96. Curmalele – Sunt bogate în fier, calciu şi potasiu. Reduc tensiunea arterială, protejează împotriva aterosclerozei.
97. Afinele – Pigmentul lor albastru ajută la elasticitatea vaselor sangvine.
98. Ovăzul – Are acizi graşi, benefici în bolile cardiovasculare.
99. Porumbul – Are vitamina D şi vitamina K.
100. Ardeiul iute – Previne creşterea zahărului din sânge, care poate duce la formarea colesterolului pe vasele inimii.

Curatarea intestinului gros

Majoritatea produselor toxice din organism sunt eliminate prin aparatul renal si intestinul gros. Intestinul gors prezinta o flora microbiana ce produce, printre altele vitaminele K si B12. Distrugerea florei va atrage instalarea starii inflamatorii, anemia si aparitia microhemoragiilor. Daca aceasta flora este distrusa, toxinele, in loc sa fie eliminate din corp, vor patrunde in sange, intoxicand celulele.

Se recomanda curatarea intestinului gros pe parcursul a 5 saptamani(cu o singura pozibilitate de repetare pe an), dupa urmatoarea schema:

In 2 L de apa fiarta si racita, se dizolva o lingura cu sare de lamaie. Este indicat ca tratamentul sa se faca dimineata, intre orele 5-7 sau seara, inainte de culcare.

Cei 2L de apa fiarta amestecata cu sare de lamaie, se vor bea inghititura cu inghititura, pe parcursul a 1-2 ore, dupa urmatoarea schema:

In aceasta perioada, se va manca regulat, dar fara carne si lactate

De asemenea sunt indicate microclismele cu ceai de pojarnita si tataneasa sau musetel, insa nu trebuie sa se abuzez, deoarece se pot produce traumatisme ano-rectale.

Curatarea ficatului

Datorita multiplelor si importantelor functii pe care le are, ficatul este considerat “laboratorul organismului”. Cura de detoxifiere a ficatului este recomandata mai ales oamenilor bolnavi, cel putin o data pe an si maxim de 4 ori.

Curatarea ficatului va fi facuta intotdeauna dupa curatarea intestinului. Ficatul trebuia pregatit prin consumul exclusiv al alimentelor vegetariene si un regim ordonat de viata.

• In prima zi : clisma evacuatorie, fara a manca nimic, dar se poate bea suc de mere , in cantitatea dorita.

• In a doua zi : la fel

• In a 3-a zi : ca si in primele doua, insa sucul de mere se bea pana la ora 19, cand se aplica pe regiunea ficatului o sticla cu apa calda infasurata intr-un prosop. Apoi, din 15 in 15 minute, se iau cate 3 linguri de ulei de masline si imediat 3 linguri de suc de lamaie, timp de 2 ore, pana la orele 21, cand se ia de pe regiunea ficatului si sticla. Eliminarea toxinelor si a pietrelor are loc in timpul a 3 proceduri consecutive. Dupa eliminarea toxinelor si a pietrelor, se va face o clisma si se ia un pranz usor ceasca cu orez sau fructe, iar peste 12 ore se mai face o clisma.

  Timp de o saptamana, se recomanda un regim strict vegetarian. In primul an procedura se repeta de 4 ori, ulterior o singura data pe an.

Curatarea rinichilor

Curatarea rinichilor se face pe parcusrul unei saptamani, vara, si se poate repeta dupa 2-3 saptamani.In aceasta perioada se vor consuma numai pepeni si paine neagra. Este indicat sa se efectueze curatarea rinichilor in faza lor de bioritm, intre 2 si 3 noaptea, cand se face o baie fierbinte si se consuma pepeni cu paine.

CURATATI-VA RINICHII CU 1 LEU

Anii trec si rinichii nostri filtreaza sangele inlaturand sarea, otravurile si alte lucruri nedorite care intra in corpul nostru. Cu timpul sarurile se acumuleaza si e nevoie sa-i curatam. Cum se face asta? Este foarte simplu.

Luati un manunchi de patrunjel si spalati-l bine. Apoi taiati in bucati mici, puneti-l intr-un vas, turnati apa curata peste el si fierbeti timp de 10 minute. Lasati sa se raceasca, strecurati si puneti intr-o sticla curata pe care o veti pastra in frigider. Beti un pahar pe zi si veti observa ca toata sarea si otrava acumulata in rinichi se elimina prin urina. De asemenea veti observa diferenta pe care nu ati mai simtit-o pana acum. Patrunjelul este cunoscut ca cel mai bun tratament pentru rinichi si este natural!

Curatarea articulatiilor

Curatarea articulatiilor ajuta la eliminarea sarurilor si a depunerilor din articulatii (frecvente in spondiloze, artroze, poliartroze, etc). Curatarea articulatiilor se face obligatoriu dupa curatarea intestinelor.

5 grame frunze de dafin se pun in 300 ml apa si se fierb 5 min, apoi se pun pentru 3-4 ore intr-un termos. Acest continut va fi baut cu ingitituri mici pe parcursul a 12 ore. Procedura se repeta timp de 3 zile consecutiv, iar peste o saptamana se poate repeta. In primul an procedura se va repeta de 4 ori pe trimestru, apoi o data pe an.

Curatarea limfelor

Pentru curatarea limfelor, se folosesc:

• 900 ml suc de grepfrut:

• 200 ml suc de portocale;

• 200 ml suc de lamaie;

• 2 litri apa decongelata.

Dimineata, se pregatesc 100 ml apa decongelata care se amaesteca cu o lingura de sare si se beau pe somacul gol. Imediat se face o baie sau un dus fierbinte. Dupa baie, din 30 in 30 min, se beau cate 100 ml din sucurile amestecate cu apa decongelata. Procedura se repeta 3 zile la rand.

Apa decongelata se obtine astfel : se pun la congelator 2l de apa la inghetat, apoi se dezgheata si se consuma.

Curatarea vaselor de sange (artere, vene)

Pentru curatarea vaselor, sunt necesare urmatoarele: un pahar de seminte de marar, 2 linguri valeriana (radacina maruntita) si 2 pahare de miere naturala. Toate acestea se amesteca, se pun intr-un termos si peste ele se toarna pana la 2 litri de apa clocotita, se pastreaza 24 ore in termos, apoi se strecoara si se ia o lingura din 30 in 30 minute.

Anemia, tulburarile de asimilare a mineralelor (in special a calciului si a magneziului) – se face o cura de 21 de zile cu drojdie de bere. Este un remediu nu doar foarte bogat in minerale si vitamine, dar care si ajuta la metabolizarea corecta a acestora. Mai mult, s-a demonstrat faptul ca administrarea de drojdie de bere stimuleaza producerea de catre organism a elementelor figurate ale sangelui, ceea ce deschide noi perspective in tratarea anemiei, dar si a tulburarilor de coagulare, precum si a altor boli ale sangelui.

Hepatita virala A, B si C – doctorul german A. Schrauzer a studiat vreme de 18 ani felul in care organismul uman se apara in fata infectiilor cu virusuri hepatice. El a observat in studiile pe animale de laborator ca rezistenta in fata acestor virusuri creste foarte mult atunci cand se administreaza drojdie de bere. “De vina” pentru aceasta imunitate sporita sunt niste compusi pe baza de seleniu, care ajuta activitatea unor celule ale sistemului imunitar.

Raceli si boli infectioase in general, deficiente imunitare - se administreaza vreme de 2-3 saptamani cate trei lingurite de drojdie proaspata pe zi. Seleniul, precum si anumite vitamine continute de acest produs natural, maresc foarte mult rezistenta organismului la orice gen de infectie.

Supragreutate, obezitate - studii americane arata ca tratamentele de 20 de zile cu drojdie de bere, repetate de mai multe ori la rand, ajuta la scaderea in greutate. Aceasta remarcabila proprietate se datoreaza cromului continut din belsug de drojdia de bere, oligoelement important si intr-o alta maladie in care acelasi remediu ajuta foarte mult, si anume diabetul.

Boli cardiovasculare cronice - consumul de drojdie de bere regleaza nivelul colesterolului in sange, aduce la valorile normale tensiunea si favorizeaza activitatea miocardului. Studii comparative efectuate au aratat ca persoanele cu boli cardiace care consuma sistematic acest supliment alimentar au cu 30% mai putine probleme decat cardiacii din loturile martor.

Paralizie, Parkinson, Alzheimer – se face in fiecare luna o cura de cate doua saptamani, in care se consuma zilnic 3-4 lingurite de drojdie de bere. Este un tratament cu o puternica actiune reintineritoare, cu efecte tonice asupra intregului sistem nervos. Acelasi tratament este valabil si in depresie, precum si in tulburarile psihice generate de stres.

Psoriazis, sclerodermie, afectiuni dermatologice in general – se fac cure de o luna cu drojdie de bere (4 lingurite pe zi), cu o saptamana de pauza. Complexul de vitamina B, precum si anti-oxidantii continuti de drojdie sunt de un real ajutor pentru imbunatatirea metabolismului celular la nivelul pielii.

Acneea – se face tratamentul intern descris mai sus, la care se adauga masti obtinute din: 2 lingurite de drojdie de bere, 2 linguri de ulei de masline si 2 linguri de miere lichida. Amestecul se omogenizeaza si apoi se intinde pe ten, unde se lasa vreme de 30 de minute, dupa care se spala cu apa calduta.

Precautii la tratamentul cu drojdie

Cu exceptia persoanelor alergice la acest produs, nu se cunosc contraindicatii la tratamentul cu drojdie. Uneori, administrarea interna a drojdiei de bere poate da o usoara balonare, caz in care se va administra un carminativ usor, cum ar fi praful de chimen sau de anason, din care se ia cate o jumatate de lingurita de 3 ori pe zi.

Drojdia de bere si cancerul

Studiile facute in Occident, mai ales in Germania , au aratat fara dubiu ca asemenea altor remedii naturale, drojdia de bere este foarte utila in tratamentul bolilor tumorale maligne. Mai mult, daca armurariul (prezentat in numarul trecut al revistei) era un excelent antidot pentru efectele adverse ale citostaticelor, drojdia de bere este un extraordinar ajutor pentru bolnavii de cancer care au recurs sau recurg la iradiere (cobaltoterapie). Iata mai multe elemente in acest sens:
Iradierea are mai putine efecte adverse atunci cand este asociata cu consumul zilnic de drojdie de bere (minimum 6 lingurite pe zi). Aceasta este concluzia unei echipe de medici din Munchen, care a studiat vreme de 15 ani evolutia bolnavilor de cancer, carora li s-a administrat acest produs. La pacientii tratati prin iradiere care au primit simultan drojdie de bere s-a observat o stare de sanatate mult mai buna fata de pacientii tratati numai prin iradieri. Drojdia de bere stimuleaza apetitul, ajuta somnul si peristaltismul intestinal. De asemenea, protejeaza mucoasele – aspect important, mai ales in cancerul de gat si esofag. Efectele negative ale radioterapiei sunt indepartate si in ceea ce priveste manifestarile externe: formarea de ragade cu infectii, deformarea unghiilor si inflamarea lor, hipercheratozele, atrofiile pielii. Profesorul doctor Ries, de la Bayerische Krebsgesellschaft (Asociatia Oncologica Bavareza), a stabilit, in urma studiilor realizate la departamentul de oncologie de la Munchen, ca “Afectarea datorata iradierii a scazut in proportie considerabila, inflamatiile au disparut, la fel si atrofiile pielii, care au fost inlocuite de epiteliu normal. Pana astazi nici una dintre metodele clasice de tratament nu a dat astfel de rezultate benefice ca administrarea de drojdie de bere”. Asociatia Oncologica Bavareza mentioneaza in scris, pentru suferinzii de cancer, recomandarea de a utiliza drojdia de bere impotriva acestei boli.

Efectele directe ale tratamentului cu drojdie in boala canceroasa sunt in curs de cercetare, existand indicii serioase ca in cazul majoritatii formelor de cancer, consumul de drojdie de bere determina stagnarea si apoi remisia formatiunilor tumorale maligne. Prof. dr. Gottschalk observa la animalele de experienta tratate cu drojdie de bere faptul ca, in mai putin de trei luni, cancerul de prostata, de piele sau al ficatului era oprit de ingerarea zilnica a acestui produs natural.

Ce este drojdia de bere?

Este o aglomerare de ciuperci inferioare (Saccharomyces cerevisiae), de dimensiuni microscopice, dar care se comporta ca niste adevarate uzine de medicamente, ce produc aproape intreaga gama de aminoacizi esentiali, toate vitaminele din complexul B, enzime, minerale in forma asimilabila (calciu, magneziu, fosfor) si anumite oligoelemente indispensabile vietii (in special seleniu). Sute de studii facute in ultimele decenii arata faptul ca substantele secretate de drojdia de bere joaca un rol esential in intretinerea sanatatii si in vindecarea unor boli, de la cele mai usoare la cele mai grave.

Poate cea mai importanta calitate a acestui supliment nutritiv este faptul ca acopera carentele de vitamine din complexul B, care, mai ales acum, la sfarsit de iarna si inceput de primavara, afecteaza majoritatea oamenilor. Aceasta, in conditiile in care cele noua vitamine din acest complex sunt indispensabile pentru functionarea oricarui organ sau sistem din corp.

Vitamina B1 este necesara pentru sistemul nervos si cardiovascular, fiind folosita contra bolilor de inima, contra depresiei si a asteniei. Vitamina B2 este esentiala pentru piele, fiind indicata in toate afectiunile dermatologice. Vitamina B3 este implicata in procese ce tin de echilibrarea sistemului nervos, in timp ce vitamina B5 este un stimulent natural al glandelor cortico-suprarenale, marind rezistenta la infectii si la stres.

Vitaminele B7 si B8 sunt implicate in metabolismul colesterolului si al proteinelor, fiind importante si pentru mentinerea sanatatii si rezistentei parului. Vitamina B9 este un elixir contra anemiei si pentru mentinerea echilibrului hormonal, in timp ce vitamina B12, care actioneaza asupra sistemului nervos, mareste puterea de concentrare, favorizeaza eliminarea unor simptome specifice stresului psihic. In fine, vitamina B15 – ultima descoperita – favorizeaza schimburile de oxigen la nivelul tesuturilor si este un remediu minune contra imbatranirii, contra infertilitatii si a bolilor hepatice. Numai din aceasta scurta enumerare si ne putem da seama de extraordinarele aplicatii terapeutice ale drojdiei de bere. Insa, inainte de a le cunoaste, va trebui sa aflam cate ceva despre modul de administrare a acesteia.

Cum se administreaza drojdia de bere

Drojdia proaspata

Este vorba de aparent banalul ingredient pentru cresterea aluatului, care se vinde in magazinele alimentare la calup, avand o culoare bruna si un miros de… bere. Se consuma in combinatie cu miere: la o lingurita de drojdie se adauga doua lingurite de miere de albine, frecandu-se pana cand se obtine o pasta omogena. Doza zilnica pentru un adult este de 3 lingurite de drojdie de bere, care se administreaza pe stomacul gol, dimineata, la pranz si seara.

Drojdia uscata

O gasim ambalata sub forma de pliculete, fiind in ultima vreme preferata de catre comercianti in fata drojdiei proaspete, care este mult mai greu de conservat si are un termen de valabilitate mai scurt. Inainte de a administra drojdia uscata, asigurati-va ca nu este aditivata sintetic, caz in care nu este recomandata in tratament. Este mai putin activa din punct de vedere terapeutic, dar in lipsa celei proaspete, poate fi folosita si ea cu succes. Mod de administrare: in jumatate de litru de suc de morcovi (obtinut casnic cu ajutorul storcatorului electric) se pun 2 lingurite de praf de drojdie uscata, se amesteca bine si se pastreaza la frigider. Se bea intreaga cantitate de preparat intr-o zi, fractionata in 3 reprize.

Tabletele de drojdie

Le gasim in farmacii si in magazinele naturiste, fiind extracte atomizate de drojdie, conditionate sub forma de comprimate. Sunt de regula foarte eficiente in terapie, fiind obtinute din culturi de drojdie selectionate asa incat sa aiba o concentratie ridicata de vitamine din complexul B si de seleniu. Se administreaza conform prospectului.

O cura cu drojdie dureaza minimum 10 zile si maximum 30 de zile (pentru a nu afecta flora intestinala), urmate de o saptamana de pauza, dupa care tratamentul se poate relua.
Drojdia de bere in prevenirea bolilor

La copii: administrarea de drojdie de bere este foarte importanta pentru stimularea proceselor de crestere (ajuta la consolidarea oaselor), pentru dezvoltarea psihica si mentala armonioasa. Mai ales copiii bolnaviciosi, anemici, cu o slaba capacitate de concentrare sau cu un grad ridicat de nervozitate ar trebui sa consume drojdie de bere. Doza pentru copiii intre 4 si 8 ani este, de regula, o treime din cea pentru adulti, iar pentru copiii intre 8 si 14 ani este o jumatate din doza pentru adulti.

La adolescenti: vitaminele si aminoacizii din drojdie ajuta la reglarea proceselor hormonale, impiedicand aparitia unor fenomene neplacute la nivel fizic, cum ar: maturizarea intarziata a organelor genitale, aparitia eruptiilor puternice de acnee, hirsutismul la fete. De asemenea, curele cu drojdie de bere (se administreaza in aceleasi doze ca la adulti) de 10 zile pe luna ajuta la dezvoltarea intelectului si la tinerea sub control a fenomenelor din sfera emotionala.

La adulti: acest produs natural este un excelent sustinator de efort, care ajuta la imbunatatirea performantelor fizice si intelectuale. Un alt element important este faptul ca drojdia de bere este un excelent remediu antistres, diminuand efectele nefaste ale acestuia asupra corpului si asupra psihicului.

La persoanele de varsta a treia: drojdia de bere, prin continutul sau de vitamine, aminoacizi si oligoelemente, este un excelent medicament pentru prelungirea tineretii biologice. La schimbarea anotimpurilor este utila o cura de 3 saptamani cu acest produs natural, care impiedica aparitia bolilor degenerative, sustine activitatea hormonala, mentine sanatatea sistemului nervos si a celui cardiac.

MARGARINA, UN ALIMENT CARE RĂSTOARNĂ ORICE REGULĂ A NUTRIŢIEI

Margarina a apărut în timpul celui de-al doilea război mondial, când untul se găsea tot mai greu. O echipă de cercetători americani a avut atunci ideea să ia diverse uleiuri vegetale, să le încălzească la 150° C, şi să le adauge hidrogen în prezenţa unor catalizatori de nichel, ca să se întărească. A fost obţinut un produs alb, asemănător cu untul ca şi consistenţă şi cu … plasticul ca structură moleculară, adică margarina.

De atunci – timp de 50 de ani – margarina s-a „îmbogăţit” cu coloranţi, cu vitamine sintetice, mai nou cu aromatizanţi artificiali, care o fac să miroasă a lapte mai tare decât laptele. Aceasta este mica poveste a margarinei – un amestec de grăsimi asemănătoare cu cele din alimentele prăjite mult timp, greu de transformat de către organism în energie.

Atunci când aceste grăsimi sunt metabolizate de către organism, au „darul” să încurce o mulţime de procese naturale. Sunt încorporate în membrana celulelor sistemului imunitar, împiedicând activitatea acestora. Aceasta înseamnă sensibilitate mai mare la infecţii, la intoxicaţii, la CANCER.

Cercetări clinice – care s-au întins mulţi ani la rând, subiecţii consumatori de margarină fiind observaţi cu atenţie – arată că nu există mijloc mai eficient de paralizare a sistemului imunitar decât consumul de margarină sau de alimente PRĂJITE. Pătrunse în organism, pe lângă faptul că solicită excesiv ficatul pentru a fi metabolizate, grăsimile din margarină iau locul anumitor substanţe naturale care au rolul de a curăţa pereţii vaselor de sânge, ceea ce înseamnă sclerozarea acestora, cu rezultate nefaste pentru inimă, creier, sistemul circulator per ansamblu. De asemeni, consumul frecvent şi constant de margarină favorizează formarea de depozite de grăsime pe talie şi pe fese, precum şi apariţia celulitei.

Nutriţioniştii spun că margarina răstoarnă orice regulă a nutriţiei. Structura naturală a uleiurilor este o „cis”, iar în cazul margarinei – prin hidrogenare – se transformă în structură „trans”, care este una sclerozantă. Aceste grăsimi sunt foarte dăunătoare, deoarece nu pot fi „arse” de către organism. Ele se depozitează în ţesuturi şi acoperă membrana celulelor sistemului imunitar, paralizându-l. Dacă lipseşte structura naturală „cis”, membranele noastre celulare captează aceste uleiuri cu structură „trans” şi degenerează. Astfel, nu se mai fac schimburile ionice la nivel celular, iar celula, în final, MOARE.

Prin urmare, nu este bine să consumăm margarină, aspect de luat în calcul în special la copii, pentru că acest aliment – de orice firmă ar fi preparat – degenerează şi sclerozează toate ţesuturile. Din fericire, margarina are destui substituienţi naturali, care nu numai că o înlocuiesc cu succes, ci şi ajută la eliminarea efectelor sale nefaste.

Untul românesc este mai bun decât cel din import, deoarece este mult mai puţin procesat şi denaturat. Uleiurile obţinute prin procesare la rece (de floarea-soarelui, măsline, arahide, susan etc.) duc la scăderea colesterolului şi curăţă vasele de sânge.

Deficienţa de vitamina D nu doar că se extinde în mod alarmant, dar este şi cauza principală a altori boli grave precum cancerul, diabetul, osteoporoza, precum şi tulburările cardiovasculare şi cele legate de sistemul imunitar.

Numitorul comun al afecţiunilor

Ceea ce ne este foarte clar în urma desfăşurării noilor studii, este că deficienţa de vitamina D poate fi numitorul comun al majorităţii bolilor degenerative moderne, cu efecte devastatoare. Pacienţii cu insuficienţa renală suferă la unison de deficienţa de vitamina D, iar diabeticii se află de obicei în aceeaşi situaţie. Persoanele care suferă de cancer, prezintă aproape în toate cazurile deficienţă gravă de vitamina D, precum şi persoanele cu osteoporoză şi scleroză multiplă.

De fapt, deficienţa de vitamina D poate fi cauza principală a atât de multor afecţiuni degenerative, încât remediind deficienţa în rândul populaţiei, ar putea foarte bine devasta “industria de asistenţă medicală” orientată spre profit, care domină medicina occidentală a zilelor noastre (vitamina D poate preveni pana la 5 tipuri de cancer). Fiecare pacient care ia vitamina D, induce o pierdere financiară, reprezentând banii plătiţi pentru medicamente în tratarea cancerului, diabetului sau afecţiunilor inimii.

Predecesorii noştri nu erau nevoiţi să “gonească după un remediu” sau “să militeze pentru un tratament de vindecare” prin nişte strângeri de fonduri ridicole; ei pur şi simplu păşeau în lumina soarelui, fiind vindecaţi de cancer prin simpla expunere la acţiunea razelor solare. Plimbarea pe afară, în sine, constituie “vindecarea” de cancer, despre care industria susţine că ar necesita miliarde de dolari pentru cercetări adiţionale.

Adevărul izbitor în această materie este că medicina modernă are tot interesul ca oamenii să rămână ignoranţi în ceea ce priveşte efectele vindecătoare ale vitaminei D. Supravieţuirea financiară a industriei medicale depinde în mod absolut de acest lucru, astfel încât cele mai influente organizaţii medicale vor diminua în mod sistematic importanţa acestei vitamine, refuzând categoric să o recomande pacienţilor lor.

NCI nu recomandă vitamina D şi nici fundaţia Komen for the Cure. AHA, AMA, ADA şi FDA toate refuză să recomande vitamina D, în schimb promovând din toate puterile medicamentele sintetice, patentate, aducătoare de profituri uriaşe şi care nu vindecă nimic.

Dintr-o perspectivă orientată spre profit, educarea oamenilor despre vitamina D, nu are niciun sens din unghiul de vedere al industriei de asistenţă medicală.

Adevăruri incontestabile despre vitamina D:

Majoriatea populaţiei vestice suferă de deficienţă de vitamina D.Deficienţele de vitamina D promovează printre alte probleme de sănătate, cancerul, diabetul, osteoporoza, afecţiunile renale, depresia, obezitatea şi afecţiunile inimiii.

Deficienţa de vitamina D poate fi remediată cu o suplimentare cu vitamina D sau prin expunere raţională la acţiunea razelor solare.

Produsele de protecţie împotriva radiaţiior solare împiedică generarea vitaminei D la nivelul pielii, cauzând în continuare deficienţe de vitamina D în rândul consumatorilor care utilizează astfel de produse.

Remedierea pe scară largă a deficienţelor de vitamina D ar reduce semnificativ apariţia afecţiunilor degenerative în rândul populaţiei, economisind naţiunii, literalmente, trilioane de dolari, reprezentând cheltuielile colective de asistenţă medicală pentru următorul deceniu.

Suplimentele de vitamina D sunt extrem de convenabile. Prevenirea bolilor prin administrarea suplimentelor de vitamina D este o investiţie mică în sănătate care se răsplăteşte de 100 de ori (sau mai mult) prin economisirea cheltuielilor legate de asistenţă medicală.

Vitamina D este extrem de sigură. Din reacţia oamenilor care îşi administrează suplimente cu vitamina D reiese că, practic nu produce efecte secundare negative, chiar şi la doze zilnice aparent mari precum 4000-8000 IU (de 10 ori mai mare decât RDA-ul – doza zilnică recomandată – curent în America).

Deficienţa de vitamina D este cauzată – în mare măsură – de stilul de viaţă modern desfăşurat în spaţii închise. Oamenii trăiesc, lucrează şi se distrează în casă sub lumină artificială. Acest lucru este motivul absenţei expunerii la lumina naturală (raze solare), prin care se generează vitamina D.

Vitamina D reduce dramatic susceptibilitatea la boli infecţioase, precum gripa sezonieră şi H1N1. Vitamina D “declanşează” sistemul imunitar şi îi permite să funcţioneze mai agresiv în lupa împotriva invaziei virale.

Mai bun decât vaccinurile, mai sigur decât medicamentele…

Vitamina D depăşeşte ca eficienţă vaccinurile, medicamentele anticancerigene sal cele pentru vindecarea osteoporozei. Vitamina D vindecă mai eficient diabetul decât medicamentele anti-diabet.

Mereu şi mereu, vitamina D se dovedeşte a fi mai sigură, mai eficientă şi mult mai convenabilă decât medicamentele scumpe vândute la preţuri de monopol. Mai mult, prin natura sa este evident compatibilă cu organismul uman, din moment ce corpul uman produce efectiv vitamina D când are această ocazia (este expus la acţiunea razelor solare).

În plus, spre deosebire de produsele farmaceutice, vitamina D nu dăunează mediului înconjurător. Excesul de vitamina D spălat de ploaie nu contaminează peştii precum produsele farmaceutice.

Toate aceste adevăruri evidente despre vitamina D, ne pun pe gânduri: cum se explică faptul că reforma în sănătate nici măcar nu menţionează acest nutrient? Dacă vreţi într-adevăr să reformaţi sănătatea naţiunii, trebuie să începeţi cu remedierea epidemiei de deficienţă de vitamina D.

Nu vă costă nimic…

Nu aveţi nevoie de reţetă. Nu trebuie să consultaţi medicul. Nici măcar nu trebuie să cumpăraţi suplimente pentru a intra în posesia vitaminei D. Doar faceţi o plimbare pe afară, sub lumina soarelui, şi veţi iniţia singur procesul de auto-vindecare a organismului dvs.

Ştiai că plantele pe care le ţii în casă pot fi o armă împotriva poluării din locuinţa ta? Iedera sau cactusul, de exemplu, absorb gazele nocive şi generează oxigen pur.

Iată ce plante e bine să ţinem în case şi la ce sunt bune:

Anthuriumul

Anthuriumul se îngrijeşte uşor şi nu e doar o plantă decorativă frumoasă. Ca şi Palmierul Doamnei sau Azaleea, acesta elimină amoniacul care se adună în încăperi, mai ales în bucătării.

Dracena

Dracena “luptă” împotriva compuşilor organici volatili (acetonă, etanol, benzen) eliminaţi de diferite spume folosite la fabricarea mobilei şi de picturi.

Crassula

Crassula (arborele de jad) “culege” din camere energiile negative. Aşa că, dacă eşti agitat, nervos sau supărat, pune-ţi o Crassula în cameră şi sigur te vei linişti.

Iedera de camera

Campioană la toate categoriile de antipoluanţi este iedera, care poate absorbi 90% din benzen, un solvent care se găseşte frecvent în vopsea, cerneală, materiale plastice, cauciuc, detergenţi şi fum de ţigară

Crizantema

Tocmai ai terminat de vopsit o cameră? Înainte de a te instala aici, pune pe un pervaz un ghiveci cu crizanteme. Ele absorb vaporii de la adezivi, vopsele şi lacuri.

Palmierul Doamnei

“Exterminatoarea” de amoniac prezent în produsele de curăţat vesela şi în degresanţii de orice tip este Palmierul Doamnei sau Rhapisul. Este indicat s-o ţii în apropierea chiuvetei. De asemenea, sunt bune şi azaleele.

Filodendronul

Filodendronul degajă o cantitate mare de vapori de apă şi umidifică astfel camerele cu aer uscat. E bine ca planta să fie ţinută în încăperile în care se află sobe, pentru că prin arderea lemnelor se produce în cameră formaldehidă, care e neutralizată de filodendron. Formaldehida, despre care se spune că ar fi cancerigenă, se găseşte şi în materialele din care sunt confecţionate canapelele şi mochetele, aşa că puteţi plasa ghivece cu filodendron în apropierea acestora.

Cactusul

Cactuşii diminuează puternic efectul nociv al undelor electromagnetice generate de televizoare şi de computere, dacă sunt plasaţi în apropierea ecranelor. Spre deosebire de celelalte plante, cactuşii produc oxigen noaptea şi elimină monoxid de carbon ziua, aşa că şi dormitorul e un loc bun pentru ei.

Voalul miresei

Voalul miresei (Chlorophytum) absoarbe în 24 ore până la 95% din monoxidul de carbon prezent în fumul de ţigară. Nu este o plantă pretenţioasă.